http://www.baniinostri.ro/dinrevista/cover_story.php?ContentID=86
La facultatile particulare merg cei care nu si-au
permis sa plateasca meditatiile pentru a intra la stat
Facultati de stat cu taxa, universitati private cu
scutiri de taxe, un invatamant de stat costisitor si
un sistem privat cat mai permisiv caracterizeaza
invatamantul universitar din Romania, unde nici unul
dintre sisteme nu poate fi considerat o alternativa la
celalalt.
de Simona Firtat; [EMAIL PROTECTED]
"Ai terminat facultatea la stat sau ai facut vreo
particulara?" este o intrebare al carei raspuns inca
mai conteaza si face diferenta intre absolventi sau
candidatii la diverse posturi. Chiar daca invatamantul
particular s-a mai asezat cat de cat pe niste baze,
cel putin mai bine reglementate, daca nu mai solide,
nu este scutit de priviri critice si de probleme.
Cele mai mari probleme insa le-a avut invatamantul
particular la inceputul anilor \'90, cand, in lipsa
unei legislatii care sa impuna standarde sau macar
limite, apareau si dispareau universitati aproape
peste noapte. Sute de tineri se trezeau ca au cheltuit
banii degeaba un an sau chiar patru si, ajunsi in
pragul licentei, aflau ca studiile lor nu au nici o
valoare. Mai grav era faptul ca banii dati pe studii
nu mai puteau fi recuperati. Reglementarile au venit
ulterior, dar nu au rezolvat problema in totalitate.
In 1993, Legea 88 privind acreditarea institutiilor de
invatamant superior si recunoasterea diplomelor spunea
ca universitatile se infiinteaza prin lege si
functioneaza pe principiul nonprofit. Aceeasi lege
infiinta si Consiliul National de Evaluare Academica
si Acreditare, aflat sub control parlamentar, care
evalueaza dosarele de acreditare. Acreditarea se face
pe facultati sau specializari, in functie de o serie
de criterii legate de spatii, dotari, numar de
studenti, dimensiunea corpului profesoral si
performantele studentilor.
Practic, nu exista o statistica a numarului de
studenti care au absolvit o particulara, cu atat mai
putin a celor licentiati. Au trecut insa aproape 10
ani pana cand ministerul si consiliul au inceput sa
atentioneze candidatii cu privire la posibilitatea de
a se pacali cand aleg facultatea pe care vor sa o
urmeze. Doar de putini ani viitorilor studenti li se
atrage atentia ca au dreptul sa ceara facultatii la
care se inscriu o copie dupa legea de acreditare si ca
e posibil ca doar un numar limitat de specializari sa
fie acreditate, chiar daca exista o astfel de lege ce
se refera la facultatea respectiva.
Banii particularelor
Perceptia despre facultatile particulare este ca au
bani, ca profesorii sunt bine platiti si ca acolo nu
se prea face carte, ci ca sunt fabrici de diplome.
Daca treci pe langa sediile lor, iti dai seama ca cel
putin una dintre aceste supozitii este fundamentata.
"Constructia a fost facuta cu bani imprumutati de la
BRD", explica Mihaela Dinu, prorector la Universitatea
Romano-Americana, existenta sediului din Bulevardul
Poligrafiei. O constructie moderna, ce aduce cu
sediile cele mai recente ale bancilor mari din
Bucuresti, care se desfasoara pe 34.000 metri patrati,
un edificiu impresionant prin dimensiuni, arhitectura,
tehnologie de constructie, dotari si functionalitate,
dupa cum il considera si rectorul fondator, Ion
Smedescu. Sticla, marmura, metal, materiale moderne de
constructie, sali cu cele mai moderne dotari si
tehnologie de ultima ora, sali de sedinta cu
perspectiva, internet cafe pe holuri, laboratoare,
camin-hotel, sala de fitness, capela - toate acestea
definesc investitia, a carei valoare nu am reusit sa o
aflam. Dar ea nu s-a terminat, ci continua, ne asigura
Mihaela Dinu.
Chiar daca mare parte din suma a fost obtinuta prin
credit de la BRD, banca ce are o filiala deschisa la
parterul caminului, in aceeasi curte, o parte
importanta o reprezinta taxele stranse de la studenti.
450 de dolari (euro, de anul acesta) pe an taxa de
scolarizare, peste 12.000 de licentiati cu care se
mandresc, de la care, pe langa taxa de studii, au mai
luat taxa de inscriere, 70 RON anul acesta, taxa de
licenta, 500 RON, tot in vara acestui an, 12-17 euro
restanta sau reexaminarea, acolo unde a fost cazul, 85
de dolari pe luna cazarea in caminul-hotel cu
obligativitatea de a lua si bonuri de masa de 11 RON
pe saptamana.
Toti acesti bani au fost reinvestiti, pentru ca legea
spune ca institutiile de invatamant sunt organizatii
nonprofit. Lupta pentru studenti dusa intre cele
cateva mari "particulare" - "Spiru Haret",
Romano-Americana, "Dimitrie Cantemir", Hyperion - este
foarte puternica, iar armele sunt, pe de-o parte,
nivelul taxelor, iar pe de alta, facilitatile
suplimentare.
Totusi, taxele sunt mai mici decat la stat sau alte
universitati particulare, ne asigura Mihaela Dinu. In
ultimul timp, rectorul Ion Smedescu a primit cereri
chiar din partea propriilor profesori pentru a mari
taxele de scolarizare - sustine ea. Dar, cu toate
creditele contractate, cu toate ca alte universitati
au taxe mult mai mari, nu a fost de acord, povesteste
prorectorul. Si asta pentru ca in 1991, cand a
infiintat universitatea, a vrut sa o deschida tuturor
celor care vor sa faca o facultate. Asa ca acum au
studenti din toate paturile sociale. Studenti care,
contra 450 euro pe an, cumpara dreptul de a invata
intr-un sediu modern, curat, luminat, incalzit, dotat,
cumpara accesul la biblioteca, cumpara competente,
acces la internet si altele, sustine Mihaela Dinu. Isi
cumpara, de fapt, esecul de la stat, spune Mihai
Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele
Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti, dar si
Coordonatorul Facultatii de Jurnalism din cadrul
Universitatii Media.
Criza comuna de profesori
Acreditarea universitatilor particulare s-a facut in
doua etape, iar acum sunt 32 de universitati si
institute teologice acreditate, 23 autorizate
provizoriu sa functioneze, sase scoli de studii
postuniversitare academice si 33 de institutii de
invatamant superior care functioneaza in lichidare si
nu mai au dreptul de a organiza examen de admitere.
Ceea ce inseamna un total de 94 de institutii de
invatamant superior care scolarizeaza contra unei
taxe. Dintre cele autorizate provizoriu sa
functioneze, cel mai cunoscut nume este Universitatea
Media. Desi este surprinzator pentru cei mai multi,
universitatea lui Adrian Sarbu nu este acreditata. De
ce? Prorectorul Horea Murgu spune ca este o chestiune
legata de spatii, dotari si bani, nu de performante.
Dintre cele trei facultati ale universitatii, cea de
Jurnalism este cea mai aproape de acreditare.
Principala problema a acesteia este cea legata de
corpul profesoral. Pentru a se acredita, jumatate din
acesta trebuie sa fie cadre didactice angajate
permanent, iar cealalta jumatate poate fi formata din
colaboratori sau cadre didactice asociate.
De ce nu se poate indeplini aceasta conditie la o
facultate cu o medie de 40 de studenti pe an, deci
putin peste 150 inmatriculati intr-un an universitar
care are nevoie de 12-13 cadre didactice? Pentru ca nu
au de unde sa ii ia. Traditia invatamantului
jurnalistic in Romania lipseste. Prima facultate de
gen a aparut dupa 1989. Inainte existau tentative
puternic politizate in cadrul scolii politice "Stefan
Gheorghiu". Asa ca abia incepand cu anii \'90 se
formeaza cadre didactice, in special in cadrul
facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de la
Universitatea Bucuresti. Cadre didactice care predau
si in alte facultati din tara, inclusiv la
Universitatea Media. Daca s-ar angaja definitiv la
Universitatea Media, ar lasa descoperite locurile la
Universitatea Bucuresti.
Aceasta situatie de colaborare se intalneste la mai
toate facultatile particulare din tara, chiar si cele
care abordeaza sapecializari cu traditie. Este o
situatie avantajoasa de ambele parti. Universitatea nu
trebuie sa investeasca in formarea cadrelor didactice,
iar profesorii, prost platiti la stat, isi maresc
veniturile astfel. Problema pe care aceasta practica o
ridica este ca cele mai multe facultati particulare
procedeaza asa si aduc de la pensie profesori depasiti
de noile realitati si metode didactice. De aceea, in
continuare, desi avem mai multe facultati decat ne
trebuie, imaginea profesorului universitar este aceea
a unui tip batran, sever si cu metode de predare
invechite.
La stat sau la particulara?
Ca invatamantul de stat cu taxa este scump sunt de
acord si cei din sistemul de stat, si cei de la
particulare. Cum s-a ajuns aici? Fondurile
insuficiente de la stat au fortat universitatile sa
adopte acest sistem de invatamant cu taxa in cadrul
universitatilor de stat. Daca pana acum aveam doua
tipuri de scolarizare diferite si clar distincte -
gratuit la stat si pe bani la particular -, acum avem
scutiri de taxe la particulare si locuri cu taxa la
stat. In plus, cele doua tipuri de universitati isi
impart aceiasi profesori. Totusi, facultatile
particulare nu sunt privite ca a fi foarte eficiente
din punct de vedere academic: nu pregatesc elite. Din
punct de vedere financiar, politica adoptata de stat e
diferita de cea de la privat: scump la stat, pentru
cei care vor intr-adevar sa investeasca in educatia
lor, ieftin la privat, pentru a putea plati taxele cat
mai multi.
"Invatamantul trebuie sa fie platit. Nicaieri in lumea
moderna invatamantul nu mai este gratuit. Este absurd
sa pregatesti pentru economia de piata oameni care
sunt obisnuiti sa primeasca totul de-a gata: subventia
pentru studii, subventia pentru cazare, subventia de
masa. Este o contradictie fundamentala aici", spune
coordonatorul Facultatii de Jurnalism de la
Universitatea Media, care este, in acelasi timp, si
decanul Facultatii de Jurnalism de la universitatea de
stat. Acelasi lucru sustin si reprezentantii Centrului
de Analiza si Dezvoltare Institutionala. Centrul are o
propunere de a modifica actualul sistem de finantare a
universitatilor publice. Adrian Miroiu, profesor in
SNSPA, coordonatorul proiectului, spune ca taxele de
scolarizare pentru universitatile de stat ar trebui sa
se ridice la 5.000 de euro pe an.
La randul sau, Mihai Coman sustine desfiintarea
locurilor fara taxa in universitatile de stat. O taxa
mai mica decat cea de acum, dar pe care sa o plateasca
toti studentii. Pentru ca facultatile nu au bani,
maresc numarul locurilor cu taxa.. Spatiile insa raman
aceleasi, ca si numarul profesorilor. Ceea ce dauneaza
procesului de invatamant.
Universitatile particulare condamna posibilitatea
celor de stat de a scoate la concurs locuri cu taxa.
Spun ca acestea se transforma intr-un concurent
neloial. Taxa generalizata este prezentata de sistemul
de stat ca solutie, lipsa taxelor o cer privatii. O
alta solutie, alternativa la taxa generalizata, ar fi
reducerea numarului universitatilor de stat, si atunci
ar creste sumele pentru celelalte, pentru camine, ar
creste posibilitatile de cazare. Dar rezultatul ar fi,
peste cativa ani, o totala deruta a angajatorilor,
care nu vor mai sti care sunt criteriile si o totala
deruta la nivelul societatii, sunt de parere
sociologii.
Impunerea unor standarde de calitate in invatamant de
catre ministrul Miclea ar putea fi o alta solutie
pentru rezolvarea problemelor din invatamantul de stat
si cel particular. Desi procedurile de aplicare a
acestor prevederi sunt clare, mediul academic este
sceptic in ceea ce priveste aplicarea lor. Mihai Coman
transeaza problema si mai dur: "De la stat ar trebui
sa intre in lichidare cel putin o treime din
universitatile din provincie, care nu au nici o baza
academica reala, de la particular - o multime de
sectii ar trebui desfiintate, iar in timp sa se
produca o reasezare, sa se produca centrele de
excelenta."
Mai ceva ca-n State
La noi, sistemul este pe dos fata de restul Europei si
de SUA. Daca aici taxele percepute de universitatile
de stat sunt mai mari decat cele de la particulare, nu
este vina statului roman, care se caliceste, ci a
fondatorilor universitatilor particulare. In SUA,
scolarizarea la o universitate de stat buna costa cam
6.000-10.000 de dolari pe an. La Princeton, dai 40.000
dolari intr-un an daca vrei sa obtii o diploma acolo.
Si asta pentru ca Princeton este un centru de
excelenta privat, unde nu are acces oricine.
La noi e invers. La stat se duc cei mai buni, asta-i
sigur, dar se duc si cei cu bani, chiar daca perceptia
este ca particularele ii inghit pe cei bogati. "La
noi, facultatile particulare functioneaza pentru
clasele mai putin instarite care nu au putut face fata
investitiei pentru reusita la stat. Si stim ca atunci
cand spunem investitie spunem meditatii. La stat vine
o elita care a investit un an-doi in pregatire prin
meditatii, iar cei care nu pot se duc la particulara,
unde a disparut admiterea, au disparut exigentele de
intrare si exigentele de iesire", spune Mihai Coman.
Daca in Romania intrebarea "ai facut vreo
particulara?" are un usor sens peiorativ este intr-o
oarecare masura si din vina universitatilor
particulare, care nu au reusit sa isi construiasca o
imagine buna pe considerente academice si legate de
excelenta. Imaginea lor este de absorbante de bani
care functioneaza pe sisteme de tipul "porti
deschise", care ii primesc pe toti cei care au bani sa
plateasca o taxa, care oricum nu este mare, si care au
nevoie de o diploma. Acest sistem a dus deja la o
inflatie de diplome in domeniile preferate de
particulare: drept, economie, limbi straine.
Prabusirea demografica ameninta universitatile
"Numarul mare al universitatilor particulare este
produsul lui Ceausescu, prin decretul privind
interzicerea avortului. Ponderea populatiei de 30-35
de ani fata de categoriile de varsta de 20-25, 25-30
este de doua ori si jumatate si chiar de patru ori mai
mare. Pentru ca dupa Revolutie masa aceasta mare de
tineri nu avea de lucru, nu gasea nimic care sa o
absoarba, atunci sansa lor era sa isi lungeasca agonia
inca patru ani pe bancile unei universitati
particulare. Intr-un anumit sens, universitatile
particulare sunt urmarea unei masuri a lui Ceausescu
care nici nu s-a gandit la asa ceva. Sigur, acest val
se duce, urmeaza valul invers, de prabusire
demografica. Peste cinci ani numarul celor care vor
termina liceul va fi de doar o treime din cei care il
termina acum si au terminat pana acum. Fizic, o
multime de universitati vor fi eliminate. Iar ele nu
sunt pregatite sa faca fata acestei situatii, pentru
ca ele nu au reusit sa aiba un brand care sa fie
atractiv din punct de vedere academic. Brandul lor
este atractiv din punct de vedere populist: taxa mai
mica, se intra usor, ofera cazare. Oferta lor este una
sociala. Iar piata se va goli."
Mihai Coman, coordonator Facultatea de Jurnalism,
Universitatea Media
Particularele, tratate la fel ca facultatile de stat
Dupa acreditare, universitatile particulare au acelasi
statut ca si cele de stat, spune Dumitru Miron,
secretar de stat in Ministerul Educatiei si
Cercetarii. Ca si cele de stat, acestea sunt prinse in
hotararea de guvern privind nomenclatorul
specializarilor de licenta, structura organizatorica
este aprobata tot prin hotarare de guvern, prevederile
privind structura anului universitar si cea a
calitatii invatamantului le ating in aceeasi masura ca
pe cele destat. Singura diferenta, spune secretarul de
stat, este ca ele nu primesc subventii de la buget. In
rest, ministerul are asupra lor aceeasi putere ca si
asupra celor de stat, iar ele raporteaza ministerului
in aceeasi masura in care o fac si celelalte
universitati.
Cine obtine acreditarea
- La fiecare facultate, colegiu si specializare, cel
putin 50% din totalul posturilor trebuie sa fie cadre
didactice cu norma de baza sau cu post rezervat,
titularizate in invatamantul superior, iar din acestea
cel putin 20% sa fie profesori universitari si
conferentiari universitari.
- Cel putin 51% din totalul primelor trei serii de
absolventi sa promoveze examenul de licenta (examenul
se va sustine la anumite facultati, stabilite de
Consiliul National de Evaluare Academica si
Acreditare). Pentru fiecare serie, promovabilitatea
trebuie sa fie de cel putin 40%.
- Universitatea trebuie sa faca dovada ca in perioada
de functionare provizorie a utilizat cel putin 25% din
venituri pentru investitii in baza materiala proprie.
Cat te costa facultatea economica
- Taxa de scolarizare: 350-400 euro la facultatile
particulare, peste 500 de euro la ASE.
- Taxa de inscriere la examenul de admitere: 50-70 RON
la facultatile particulare, 70 RON la ASE.
- Taxa de inscriere la examenul de licenta: 500 RON la
facultatile particulare, 600 RON la ASE.
__________________________________
Yahoo! Mail - PC Magazine Editors' Choice 2005
http://mail.yahoo.com
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
DonorsChoose.org helps at-risk students succeed. Fund a student project today!
http://us.click.yahoo.com/G7lQgA/FpQLAA/HwKMAA/1MXolB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
!!! Incepand cu 16 august 2005, noua adresa a grupului este:
infoupb@yahoogroups.com (http://groups.yahoo.com/group/infoupb/). Adresa
forumului ramane neschimbata: www.infoupb.ro/forum/
infoupb@yahoogroups.com - cel mai mare grup studentesc din Romania, peste 1800
de studenti de la toate facultatile din Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti.
http://www.infoupb.ro/forum/ - Forumul Studentilor din Politehnica
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/infoupb/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
